Poliartrita autoimuna, Profile afecțiuni


  1. Adesea, simptomele apar simetric : afecteaza aceeasi articulatie, de ambele parti ale corpului.
  2. Medicament hormonal pentru durerile articulare

Profil poliartrită reumatoidă Adăugat la 14 Decembrie Poliartrita reumatoidă PR este o boală inflamatorie sistemică cronică, cea mai frecventă suferinţă reumatică de tip inflamator, caracterizată clinic printr-o artropatie cu evoluţie deformantă şi distructivă, alături de manifestări generale şi extra-articulare ex.

Poliartrita reumatoidă este asociată cu fenomene autoimune, dar nu se cunoaşte încă dacă autoimunitatea este un eveniment secundar sau primar.

Factorii genetici poliartrita autoimuna anomaliile sistemului imun contribuie la progresia afecţiunii. Celulele care au un rol major în procesul patogenic sunt: celulele T CD4, fagocite mononucleare, fibroblaşti, osteoclaşti şi neutrofile, limfocitele B care produc autoanticorpi ex.

Simptome și diagnostic în poliartrită Ce simptome are poliartrita reumatoida la femei poliartrita reumatoida ● poliartrită ● poliartrita reumatoida diagnostic ● tratament poliartrita reumatoida ● artrita poliartrita autoimuna ● artrita reumatoida simptome ● simptome femei poliartrita reumatoida ● noduli reumatoizi Autor: Dr. Ce simptome are poliartrita reumatoida la femei Poliartrita reumatoida este o boala autoimuna care afecteaza incheieturile. Cand vorbim de boli autoimune, sistemul imunitar incearca sa distruga tesuturile sanatoase din corp, din motive necunoscute.

De asemenea, poliartrita autoimuna pacienţii cu PR a fost demonstrată o producţie anormală de numeroase citokine, chemokine şi alţi mediatori ai inflamatiei ex. Manifestările extra-articulare foarte diferite ca expresie şi severitate în funcţie de durată şi severitatea bolii, sunt determinate de infiltrate limfoplasmocitare sau procese vasculitice şi apar de obicei la bolnavii cu titru mare de factor reumatoid, complement poliartrita autoimuna scăzut, complexe imune circulante în concentraţie crescută, crioglobuline şi factori antinucleari prezenţi².

poliartrita autoimuna

Poliartrita reumatoidă, datorita asocierii cu fenomene autoimune, se caracterizează prin prezenţa unei varietăţi de autoanticorpi în ser şi în lichidul sinovial; aceştia o diferenţiază de alte afecţiuni articulare precum: artrita psoriazică, artrita reactivă sau artroza, situaţii în care fenomenele autoimune sunt rare.

Primul element autoreactiv identificat în în serul pacienţilor cu PR, a fost factorul reumatoid FRautoanticorp specific anti-imunoglobulina G. FR interacţionează cu porţiunea Fc a IgG. În prezent, FR este cel mai utilizat marker serologic, constituind unul din cele şapte criterii ACR de diagnostic a poliartritei reumatoide, deşi se acceptă faptul că acest test are poliartrita autoimuna redusă şi este uneori negativ în această afecţiune³.

Tratarea poliartritei reumatoide Poliartrita reumatoida nu are nici o metoda exacta de vindecare, dar medicii recomanda ca pacientii sa utilizeze tratamente agresive la inceputul diagnosticului pentru a reduce severitatea simptomelor. Exista o varietate de metode de tratament utilizate pentru a controla simptomele si pentru a opri deteriorarea articulatiilor, inclusiv medicamente, interventii chirurgicale, rutina zilnica si schimbari de stil de viata.

În funcţie de prezenţa sau absenţa factorului reumatoid, poliartrita reumatoidă este clasificată în 2 categorii: seropozitivă seronegativă Pacienţii seropozitivi au un risc mai mare decât cei seronegativi poliartrita autoimuna a dezvolta artrită erozivă cu impotenţă funcţională articulară şi manifestări extraarticulare, cum ar fi: noduli reumatoizi, determinare pulmonară de boală, vasculită, sindrom Felty neutropenie şi splenomegalie asociate cu artrita reumatoidăpolineuropatie, serozite şi sindrom Sjögren secundar4.

Diagnosticul poliartritei reumatoide se face conform criteriilor clinice, biologice şi radiologice elaborate de ACR American Poliartrita autoimuna of Rheumatologyrevizuite ultima oară în ; aceasta are multe limite bazându-se în principal pe simptome clinice care nu se regăsesc de multe ori în stadiile precoce de boală.

poliartrita autoimuna

Este unanim acceptat faptul că intervenţia terapeutică precoce este vitală în prevenirea distrucţiei articulare ireversibile şi de aceea este foarte important ca poliartrita autoimuna boală să fie diagnosticată în stadii iniţiale. Din acest motiv, ar fi esenţial să poată fi utilizat un marker serologic specific care să identifice acei pacienţi care ar putea beneficia de un regim terapeutic agresiv5.

poliartrita autoimuna

În acest sens, una din cele mai spectaculoase descoperiri ştiinţifice în cercetarea afecţiunilor autoimune din ultimii zece ani a fost identificarea în serul pacienţilor cu poliartrita reumatoidă, a unor autoanticorpi care recunosc epitopii citrulinaţi, cunoscuţi sub numele de anticorpi antiproteine citrulinate ACPA. ACPA pot poliartrita autoimuna măsurate folosind ca antigen proteine citrulinate ca filagrina, vimentina şi fibrinogenul sau peptide ciclic citrulinate CCP.

Cele mai utilizate teste folosesc peptide ciclic citrulinate, iar ACPA determinaţi prin astfel de metode sunt cunoscuţi ca anticorpi antipeptide ciclic citrulinate anti-CCP.

Tratament Poliartrita reumatoida Poliartrita reumatoida este o afectiune cronica, inflamatorie  ce afecteaza mai ales articulatiile.

ACPA constituie markerii serologici cu specificitatea cea mai ridicată în PR, prezenţi în stadiile precoce de boală, putând chiar precede debutul clinic. Câteva studii au arătat o corelaţie semnificativă între prezenţa ACPA şi progresia radiologică poliartrita autoimuna bolii a leziunilor osoase.

poliartrita autoimuna

ACPA se asociază semnificativ cu prezenţa alelelor HLA-DR specifice poliartritei reumatoide, pacienţii prezentând această asociere având un risc crescut de a dezvolta forme severe de PR. În concluzie, ACPA sunt anticorpii markeri poliartrita autoimuna mai valoroşi şi determinarea lor este deosebit de utilă în cazul pacienţilor cu artrită la debut când nu sunt îndeplinite toate criteriile pentru PR³.